Regina Maria a României are o legătură specială cu Malta, în două perioade distincte ale vieții:

Copilăria (anii 1880)

În 1886, tatăl ei (Prințul Alfred, Duce de Edinburgh) a fost numit la comanda Flotei Mediteraneene, motiv pentru care familia s-a mutat în Malta pentru trei ani. Copila Maria vizita des insula, petrecând clipe frumoase împreună cu vărul ei, Prințul George, viitorul Rege George al V-lea al Marii Britanii.

Câteva detalii pitorești din acea perioadă:

• Maria se înțelegea foarte bine cu sora ei mai mică, Ducky, cu care își petrecea majoritatea timpului, vizitând monumentele istorice de pe insulă și luând lecții de călărie.
• Tot atunci, Maria s-a îndrăgostit de Maurice Bourke, căpitanul yachtului tatălui ei.
• Familia regală locuia la un palat de vară numit San Anton (Palatul St. Anton), aflat astăzi în localitatea Attard, în centrul insulei — un loc pe care cercetătorii amatori l-au redescoperit cu greu, pentru că nu apare pe hărțile turistice actuale.
• Potrivit propriilor memorii („Povestea vieții mele”), regina și-a amintit sosirea în Malta pe data de 30 octombrie, la o zi după ce își sărbătorise ziua de naștere (29 octombrie) pe iaht.

Vizita din 1924, ca Regină

Malta a fost vizitată din nou de Regina Maria în ianuarie 1924, de această dată ca suverană a României. Un articol din presa malteză din epocă descrie sosirea ei:

• Regina a sosit dimineața la bordul navei regale Bryony, venind din Napoli, după ce călătorise din București prin Veneția și Roma.
• Vizita a fost una privată, cu scopul de a-și întâlni fiul, Prințul Nicolae, care era cadet în Marina Regală și servea pe cuirasatul Benbow, aflat atunci în port.
• A fost găzduită de amiralul Sir Osmond Brock, comandantul-șef al Forțelor Navale, și de soția lui, la Admiralty House din Valletta, rămânând acolo timp de nouă zile.
• Cu acea ocazie, s-a plantat în grădina palatului San Anton un stejar românesc, simbol al legăturii dintre Malta și România.

E o poveste frumoasă — practic Malta a fost pentru Regina Maria atât un loc al copilăriei fericite, cât și, decenii mai târziu, o destinație regală în care s-a reîntâlnit cu propriul fiu.

Iată detalii despre Palatul San Anton, locul copilăriei Reginei Maria în Malta — și vestea bună e că se poate vizita, cel puțin parțial:

Palatul în sine

• San Anton Palace se află în Attard, Malta, și servește astăzi drept reședința oficială a Președintelui Maltei.
• A fost ridicat între 1623 și 1636 de Cavalerii Ioaniți, servind drept reședință pentru Marele Maestru Antoine de Paule. Interiorul este format din săli spațioase, decorate luxos cu picturi deosebite.
• Fiind reședință prezidențială activă, interiorul palatului nu e deschis publicului — dar clădirea se vede din exterior, din grădini.

Grădinile San Anton — partea vizitabilă și cea mai frumoasă

• San Anton Gardens înconjoară palatul prezidențial și sunt considerate una dintre cele mai frumoase grădini din Malta, datorită marii varietăți de flori, plante indigene și internaționale, precum și arbori vechi de peste trei secole.
• Deschisă publicului din 1882, grădina botanică e ideală pentru plimbări și picnicuri — a fost deschisă de Guvernatorul General al Maltei, Sir Arthur Borton.
• Pe aleile înguste vei găsi fântâni, iazuri cu rațe, lebede și țestoase, iar uneori se organizează aici evenimente precum spectacole florale sau concursuri.
• Aleile îndrumă vizitatorii printre plante exotice, fântâni arteziene și statui ale unor personalități istorice, cu numeroase pavilioane și terase cu priveliști asupra peisajului.

Legătura directă cu Regina Maria

E chiar o poveste emoționantă cât de bine s-a păstrat locul: un blogger român care a vizitat grădinile în 2012 a comparat descrierile Reginei din memoriile ei cu ce a găsit la fața locului, și a constatat că a regăsit cu multă prospețime exact ceea ce, cu 126 de ani în urmă, Regina Maria descria în memoriile sale despre aceste grădini. O altă vizitatoare povestea că a mers acolo special pentru a se plimba prin grădinile palatului San Anton, locul unde a copilărit Regina Maria a României.

Ca o completare frumoasă la vizita din 1924: în grădină s-a plantat, în 2024, un stejar românesc — o legătură simbolică actuală între Malta și România, la 100 de ani de la acea vizită regală.

Practic, pentru o vizită

• Attard e situat central în insulă, între Mdina și Valletta, ușor accesibil.
• Grădinile sunt gratuite și deschise publicului zilnic.
• Merită combinat cu satele vecine Balzan și Lija (împreună formează „cele trei sate”), plus biserica parohială din secolul XVII și apeductul din 1610 construit de Marele Maestru Wignacourt.

si iata si povestea Reginei Maria

Regina Maria a României: „Malta, raiul copilăriei mele” (1)

… Pentru a-mi păstra oarecare şir şi a-mi urma povestea potrivit cu trecerea anilor, trebuie să ajung la Malta, raiul copilăriei noastre.
Ne îmbarcaserăm spre Malta la Marsilia, în octombrie, 18… Bunica regină ne pusese la dispoziţie pentru această călătorie yachtul ei „Osborne” foarte frumos, însă nu prea de ispravă pe o mare zbuciumată. Avurăm vreme rea în tot timpul călătoriei, de trei-patru zile, dacă nu mă înşel; ceea ce-mi amintesc foarte bine e că aproape toată lumea suferi de răul de mare!
Mama, cu toate că nu-i plăcea marea, îndura de minune drumurile pe apă. Pe vremea aceea, sufeream uneori foarte rău, dar niciodată nu eram cu totul abătută; erau şi ceasuri printre clipele grele în care mă simţeam minunat de sănătoasă şi de fericită. Ducky, nedespărţita mea tovarăşă, era dimpotrivă foarte bolnavă, pe când mica Sandra nu se lăsa doborâtă.
Nu-mi amintesc multe despre soră-mea Beatrice; în acele timpuri era un mic „Bébé”, şi trăia într-un apartament cu totul al ei. Pentru noi cele trei surori, Baby a rămas Baby şi, cu toate că e mama a trei băieţi mari, o numim astfel şi astăzi.
Ziua mea de naştere a fost prăznuită pe yachtul „Osborne” la 29 octombrie, iar sosirea noastră era hotărâtă pentru a doua zi. Fui foarte mândră să-mi serbez aniversarea pe mare şi să pot lua parte fără vreun incident neplăcut la ceaiul ce-mi fu oferit de ofiţeri cu acest prilej. Nu-mi amintesc de vreo altă întâmplare în timpul acestei călătorii decât plăcerea de a vedea valurile revărsându-se deasupra punţii; lucru ciudat, nu mai ştiu măcar cine comanda vasul în acel timp.
Dar ceea ce îmi amintesc, parcă ar fi fost ieri, e sosirea noastră în Malta.
E una din acele privelişti întipărite în mintea mea de vecie, o minunată viziune păstrată cu evlavie în suflet până la sfârşitul zilelor mele.
Se lăsa amurgul când intrarăm în bătrânul şi frumosul port-cetăţuie Valletta. Sub ochii noştri se desfăşura un măreţ tablou: în fund falnicele întăriri, în mare parte cioplite chiar în stâncă, şi la picioarele lor întreaga flotă mediteraneană în podoabe de sărbătoare. În vremea aceea, vasele mai aveau catarguri, care adăugau la frumuseţea siluetei lor, şi pe acele catarguri se înşirau, unul peste altul, marinarii în albastru, strigând urale cât le ţinea gura. Toate steagurile fâlfâiau şi, pe când „Osborne” înainta încet printr-un îndoit şir de vase de război, fiecare fanfară, pe rând, intona imnul „God save the Queen”.
Cerul era de un roşu aprins, ca de jăratec, şi apa precum şi stâncile portului se luminau la focul lui. Pământul, marea şi cerul erau de purpură; firea orându-i-se o uimitoare iluminaţie cu prilejul acestei sărbători: sosirea a patru fetiţe cu mama lor în fermecata insulă Malta, în care aveau să trăiască timp de trei ani, zile de neînchipuită încântare.
Văzduhul şi apa, o minune de culori, pământul aprins ca para, muzică, steaguri, urale, iar când ancorarăm, papa care ne aştepta! Papa ajuns la cel mai înalt punct al carierei sale, şi la cel mai înalt punct al frumuseţii lui, papa cu faţa pârlită în care străluceau nespus de fermecătorii ochii lui albaştri, marinar în adâncul înţeles al cuvântului, marinar, englez şi prinţ!
Pe chei, înconjurat de casa sa militară şi însoţit de o gardă de onoare în uniformă roşie, se afla bătrânul Sir Linden Simons, guvernatorul Maltei, vice-rege al insuilei, suveran în locul Maiestăţii Sale.
Bătrânul Sir Linden întruchipa englezul tipic, aşa cum şi-l închipuiesc străinii: roşu la faţă, voinic, cu favoriţi albi, abia încăpând îmtr-o uniformă roşie strâmtă, purtând bicornul cu penaj alb; un gentilom vesel, cordial, privind viaţa cu optimism.
Amurgul lăsându-se repede, stinsese strălucirea portocalie a cerului, a pământului şi a mării şi se coborâseră treptat umbrele serii, când străbăturăm în falnic alai străzile Valettei, pe care stau înşirate trupele. Tot în sus, pe drumul încolăcit şi fortificat ce duce de la port spre partea interioară a oraşului, trecurăm peste podeţul cu lanţuri, pe sub măreţele porticuri, şi apoi pe de-a lungul străzii Regale, strada principală a capitalei. De partea cealaltă, alte podeţe, alte porticuri, căci Valletta e un oraş fortificat, şi în tot lungul drumului mulţimea aclamând, balcoane pline de lume… Se apropai însă noaptea şi toate păreau nedesluşite.
Se întunecase de-a binelea când ajunseserăm la San Antonio, palatul de vară al guverrnatorului care ne fusese cedat pe tot timpul şederii noastre la Malta.
San Antonio! locaş iubit!

(Fragment din „Povestea vieţii mele”, volumul I)
Va urma…

🌍 Geografia Maltei

Malta este un arhipelag în centrul Mediteranei, la aproximativ:

• 80 km sud de Sicilia
• 284 km est de Tunisia
• 333 km nord de Libia

Statul este format în principal din:

• Malta – insula principală și cea mai populată
• Gozo – a doua insulă ca mărime, mai rurală
• Comino – insulă foarte mică, cunoscută pentru Blue Lagoon

Capitala este Valletta.

Suprafața întregului stat este de aproximativ 316 km², ceea ce îl face unul dintre cele mai mici state din Europa. Relieful este predominant calcaros, fără râuri permanente importante. Clima este mediteraneană, cu veri foarte calde și uscate și ierni blânde.

🏺 Istoria Maltei

Preistoria

Malta a fost locuită încă din mileniul VI î.Hr. Civilizațiile preistorice de aici au construit unele dintre cele mai vechi structuri monumentale din lume, inclusiv templele de la Ħaġar Qim, Mnajdra și Ġgantija.

Fenicienii și Cartagina

În jurul mileniului I î.Hr., insulele au fost colonizate de fenicieni. Ulterior au intrat sub influența Cartaginei.

Imperiul Roman

În 218 î.Hr., în timpul celui de-al Doilea Război Punic, Malta a trecut sub control roman. A devenit cunoscută sub numele de Melita.

Potrivit tradiției creștine, Apostolul Pavel a naufragiat pe Malta în anul 60 d.Hr., iar insula a devenit ulterior un important centru creștin.

Evul Mediu

După prăbușirea Imperiului Roman, Malta a fost controlată succesiv de mai multe puteri, printre care bizantinii și arabii.

Perioada arabă, începută în secolul IX, a avut o influență importantă asupra limbii malteze, agriculturii și culturii insulelor.

În Evul Mediu târziu, Malta a ajuns sub controlul normanzilor și apoi al Regatului Siciliei.

Cavalerii Ioaniți

Un moment decisiv a venit în 1530, când împăratul Carol al V-lea a oferit Malta Cavalerilor Ordinului Sfântului Ioan.

În 1565, Malta a rezistat celebrului Mare Asediu, când Imperiul Otoman a încercat să cucerească insulele. Victoria cavalerilor a transformat Malta într-o importantă fortăreață mediteraneană.

După asediu a fost construită Valletta, oraș fortificat care a devenit capitala Maltei.

Napoleon

În 1798, Napoleon Bonaparte a cucerit Malta în timpul expediției sale în Egipt. Cavalerii au fost alungați.

Maltezii s-au revoltat împotriva francezilor, iar britanicii au intervenit.

Perioada britanică

În 1814, prin Tratatul de la Paris, Malta a devenit oficial parte a Imperiului Britanic.

Poziția sa a făcut-o extrem de importantă pentru marina britanică, mai ales în timpul celor două războaie mondiale.

În Al Doilea Război Mondial, Malta a fost puternic bombardată de forțele Axei, dar a rezistat. Pentru curajul populației, regele George al VI-lea a acordat Maltei George Cross în 1942, cruce care apare și astăzi pe steagul maltez.

Independența

Malta și-a obținut independența de Regatul Unit la 21 septembrie 1964.

A devenit republică în 1974, iar ultimele trupe britanice au părăsit țara în 1979.

Malta a intrat în Uniunea Europeană în 2004 și a adoptat euro în 2008.