De la șofer de cursă lungă la cizmar autodidact

Alexandru a fost șofer de cursă lungă, transportând inclusiv stocuri de piele, fiindcă România asigura materia primă de încălțăminte pentru toate țările din CAER. Nu a moștenit meseria de la nimeni — n-a avut niciun bunic sau străbunic cizmar, dar a copilărit pe Văcărești, în cartierul abatorului, unde erau mulți producători de hamuri de cai, și mergea copil fiind să se uite la un cizmar din cartier, „nea Vasile”.

Declicul de după Revoluție

Odată cu revoluția din 1989, și-a dat seama că trebuie să facă altceva și și-a tăiat propria haină de piele ca să facă din ea o geantă. Fata care a primit geanta a fost încântată, iar acela a fost declicul care l-a convins că e bun la ce face. A început să lucreze pielea fără mașină de cusut, cumpărând bucăți mici de la tăbăcăria Jilava.

Cum a învățat meseria

În 1991, deși oamenii îl întrebau de ce nu face și pantofi din moment ce lucra deja pielea, el spunea clar că nu se pricepe. A angajat meșteri, dar a realizat că era la mâna lor, așa că s-a dus la fabrica de pantofi Dâmbovița, a cerut să vorbească cu inginerul-șef și a învățat zilnic, timp de 6 luni, ce înseamnă ștaif, bombeu. În 1996 a plătit aproximativ 2.000 de dolari pentru o școală în Italia, ca să învețe să gândească pantofi, nu doar să-i producă.

Nașterea brandurilor

CONDUR by alexandru s-a născut acum 25 de ani (n.r. față de 2017) și se adresează unei nișe de femei „care preferă să citească, nu să-și cumpere pantofi”. Succesul liniei de damă i-a permis, în 2015, să dezvolte linia bărbătească made-to-measure d’Alexandru — inspirată dintr-o discuție cu un pantofar dintr-un atelier din Vigevano, Italia, care i-a spus că pantoful bărbătesc cere de două ori mai multă muncă decât cel de damă.

Filosofia lui

Pentru colecția bărbătească a găsit chiar și formula chimică a unui adeziv special de cizmărie („pap”) care nu se mai fabrica, sunând un absolvent de textile și pielărie de la Iași care avea vechiul caiet cu formule. Are un cult al detaliului — de la șireturile cu capete metalice asortate la cataramă, până la cutiile de pantofi din piele cu interior colorat.

De ce se numește „cizmar”

Ține la acest termen pentru că e nepretențios și frust, spunând că „restul suntem cizmari, zugravi, alte povești” — lăsând termenul de „artist” doar pentru cei rari, precum Salvador Dali.

E o poveste de om format singur, prin curiozitate obsesivă și muncă manuală, într-o vreme când mulți alergau după notorietate rapidă.